Povestea Senatului
A fost odată... Nu, povestea aceasta nu începe așa. Începe un pic înainte de a fost odată, pentru că trebuie să vă povestesc puțin despre locul în care se naște Senatul României.
În 1859, prin Unirea Principatelor Române, apare statul român unitar. Principatele Moldova și Țara Românească, pe care voi le știți astăzi ca zone ale țării noastre – respectiv regiunea Moldova (unde sunt orașele Iași și Suceava, de exemplu, sau Vatra Dornei cu pârtia de schi) și regiunea Muntenia (unde este și Bucureștiul, capitala României) – aceste principate devin o singură țară. Nu-i așa că începe frumos povestea noastră?
Ei bine, fiți atenți în continuare, căci unirea aceasta nu s-a făcut oricum, ci prin alegerea în cele două principate românești a aceluiași domnitor, Alexandru Ioan Cuza. Sigur ați auzit de el, chiar dacă nu ați învățat încă la Istorie despre Unire. A fost un domnitor iubit de români.
Așa... Ce credeți că s-a întâmplat după unirea aceasta? Să zicem că plecați într-o tabără. Acolo vă întâlniți cu alți copii, fiecare cu ideile lui, cu programul lui obișnuit de acasă și tot bagajul. Ca să fie o tabără frumoasă și să vă simțiți bine cu toții, se stabilesc niște reguli comune și aveți și niște profesori sau responsabili care au grijă să fie respectate regulile, nu-i așa?
Cam așa s-a întâmplat și cu noul stat după unirea Moldovei cu Țara Românească: a avut nevoie de o reorganizare democratică a structurilor politice și administrative. Adică instituții noi și reguli noi...
Hai că nu mai sună așa complicat acum când vă gândiți că au stabilit niște reguli comune, exact cum faceți voi în tabără cu ceilalți copii și profesori!
Așadar, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, statul român trece prin transformări importante. Și așa ajungem, iată, la ceea ce ne interesează, la nașterea Senatului. În anul 1864, la iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, apare Senatul pe scena politică din țara noastră.
Primul Senat al României era alcătuit din oameni ai bisericii, șefi ai unor autorităţi publice şi alți oameni numiţi de domnitor. Mai apoi, senatorii au fost aleşi prin vot o parte şi o parte numiţi. Astăzi, toţi senatorii sunt aleşi de noi, cetăţenii români cu drept de vot.
Să recapitulăm până aici: Două principate se unesc și fac un stat nou român, care se va numi Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești. Denumirea România apare un pic mai târziu în istorie. Intrați pe senatjunior.ro să vedeți harta acestui mic stat, care încă nu era România Mare.
Odată cu acest nou stat, apar și instituții noi și reguli sau legi noi. Acum este momentul în care ia naștere Senatul României, după cum v-am spus.
Bine, bine, dar ce este și ce face mai exact acest Senat, o să mă întrebați voi?
Și eu vă răspund: Senatul este Camera superioară a Parlamentului. În România, Parlamentul – adică locul unde iau naștere legile țării – este format din două camere. Nu ca ale voastre de acasă, ci două părți ale acestei instituții care își are sediul în capitala București, în clădirea cunoscută și sub numele de Casa Poporului. Așadar, Senatul și Camera Deputaților compun Parlamentul României. Iar Parlamentul are rolul de a dezbate şi vota legi, adică acele reguli după care funcţionează lucrurile într-o ţară.
Dar să nu credeţi că Senatul a avut o misiune uşoară de-a lungul timpului. Nici vorbă, pe aici au trecut legi şi decizii foarte importante de la înfiinţarea lui în 1864, cum ar fi proclamarea Independenţei de stat (1877) sau consfinţirea Marii Uniri din 1918. Ştiu, sună complicat, dar la ora de Istorie le veţi înţelege pe toate, pe rând.
În perioada celui de al doilea război mondial, în toamna anului 1940, a fost suspendată activitatea Senatului şi a Adunării Deputaţilor (Camera Deputaţilor de azi).
Ba Senatul chiar a fost desfiinţat în iulie 1946. Şi în perioada comunistă (despre care aţi auzit cu siguranţă, măcar despre Nicolae Ceauşescu dacă nu despre comunism), nu am mai avut dezbatere pe legi şi vot în Parlament pentru români. Ne-am îndepărtat în mod clar de democraţie (mergeţi la dicţionar chiar acum, ca să înţelegeţi termenul sau consultaţi secţiunea ABC Senat, de pe senatjunior.ro).
Revoluţia din 1989 a schimbat totul. Iar Senatul a putut renaşte imediat, în primăvara anului 1990, ca instituţie reprezentativă şi legislativă. Iar România s-a întors la tradiţiile sale democratice şi parlamentare, la un Parlament bicameral (adică format din două Camere), cu adevărat reprezentativ. Ce înseamnă asta? Înseamnă că este în stare să reprezinte interesul românilor, al tău, al părinţilor, bunicilor, prietenilor tăi şi aşa mai departe. De aceea este foarte important să mergem să ne alegem senatorii care votează, dezbat şi propun legi în numele nostru!
Sfârşit! Dar nu uita să citeşti şi să asculţi şi ce înseamnă o lege, ce este democraţia sau cine poate fi senator şi ce anume face un senator. Toate, pe senatjunior.ro