BUTONUL "ADICĂ"
Aici vei găsi explicații și răspunsuri legate de activitatea parlamentară, de drepturile copiilor, de educație civică etc.
Secțiunea se va îmbogăți continuu. Poți să ne trimiți și tu întrebări, dacă te preocupă ceva ce vrei să îți explicăm. Scrie-ne sau trimite-ne mesaj vocal pe senatjunior@senat.ro.
Câți copii sunt în România?
Sunt aproximativ 4 milioane de copii, adică persoane care nu au împlinit încă 18 ani. Dintre aceștia, aproape 3 milioane au vârstă școlară. Un pic peste jumătate din copiii României trăiesc la oraș (adică în mediul urban) și restul de mai puțin de jumătate locuiesc la țară (adică în mediul rural).
Când devin cetățean? Trebuie să fiu adult ca să fiu cetățean?
Ești cetățean de când te naști.
Cât despre cetățenia română, reține câteva lucruri: copiii care s-au născut în România, din părinți cetățeni români, sunt și ei cetățeni români. La fel și cei la care doar unul dintre părinti este român. Un copil care are ambii părinți români sau doar un părinte român este cetățean român, chiar dacă s-a născut în altă țară. La fel, copilul găsit pe teritoriul statului român este cetățean român, dacă niciunul dintre părinți nu este cunoscut.
De la ce vârstă am buletin de identitate?
La vârsta de 14 ani, obligatoriu, se eliberează prima carte de identitate. Dar se poate elibera carte de identitate simplă sau carte electronică de identitate oricând după naştere, la cererea părinților.
De la ce vârstă am drept de vot?
Ai dreptul să votezi începând cu vârsta de 18 ani.
Am drepturi, chiar dacă sunt copil?
Da, ai multe drepturi, începând cu dreptul la viață, continuând cu dreptul de a nu fi supus la rele tratamente, dreptul împotriva exploatării, dreptul la educație, la sănătate și chiar dreptul la joacă. Sunt numai câteva. Legea care guvernează drepturile copiilor în România este Legea nr 272 din 2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Iar la nivel mondial, acestea sunt prevăzute în Convenția Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului.
Senatul este același lucru cu Camera Deputaților?
Nu, Senatul este Camera superioară a Parlamentului. Parlamentul este alcătuit din Senat și Camera Deputaţilor, adică este bicameral (2 camere). Constituția, cea mai importantă lege a țării, spune clar: Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, care face legi, cu alte cuvinte. De aceea Parlamentul se mai numește și Legislativ, cuvânt care vine din limba latină: lex, legis = lege.
Ce este un senator?
Senatorul este persoana aleasă în Senat, care primește de la alegători mandatul de a-i reprezenta în Senat și a propune și vota legi în numele lor. Termenul „senator” vine din latină, unde senex = bătrân. Senatul era în Roma Antică „sfatul bătrânilor”. De altfel și la noi s-a păstrat acest sens: nu poți fi senator înainte de a împlini 33 de ani, spre deosebire de Camera Deputaților, unde poți candida începând cu vârsta de 23 de ani.
Vă reamintesc informația de la rubrica Știați că...?, din care ați aflat că un senator reprezintă 168.000 de locuitori (iar un deputat reprezintă 73.000 de locuitori).
Rețineți că nimeni nu poate fi senator și deputat, în același timp.
Câte legi sunt în România?
Acum, când tu citești aceste rânduri, în țara noastră sunt aplicabile în jur de 10.000 de acte normative, adică: legi, ordonanțe de guvern și ordonanțe de urgență.
Cum lucrează Senatul?
Senatul îşi desfăşoară activitatea în două sesiuni pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi durează până la sfârşitul lunii iunie. A doua începe în luna septembrie şi durează până la sfârşitul lunii decembrie. Între aceste sesiuni sunt vacanțe parlamentare, exact cum aveți voi la școală.
Se pot face și sesiuni extraordinare, adică în vacanța parlamentară, la cererea Preşedintelui României, a Biroului permanent ori a cel puţin o treime din numărul total al senatorilor.
Și, așa cum voi, la școală, aveți un regulament al clasei, și Senatul funcţionează după Regulamentul Senatului.
Dar, înainte de orice reguli stabilite intern, Senatul este organizat potrivit dispoziţiilor Constituţiei și ale Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.
Parlamentarii, adică senatorii și deputații, sunt reprezentanți aleși ai poporului român. Deputații și senatorii sunt în serviciul poporului.
REȚINEȚI: Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni simple. De asemenea, Senatul poate adopta mesaje, declaraţii, rezoluţii şi alte acte cu caracter politic.
Dar cum lucrează senatorii?
În timpul sesiunilor, lucrează în şedinţe în plen, în comisii, în grupuri parlamentare, în circumscripţiile electorale (adică acolo unde sunt cetățenii care i-au votat și pe care îi reprezintă) ori îndeplinesc alte activităţi dispuse de Biroul permanent (adică de conducerea Senatului).
Să știți că pot lucra la Senat și în vacanțele parlamentare, dacă au activitate ce nu poate fi amânată, și atunci se întâlnesc în: comisii permanente, speciale sau de anchetă, în grupuri parlamentare, în circumscripţiile electorale sau îndeplinesc alte sarcini hotărâte de BP (prescurtarea de la Biroul Permanent, despre care știți deja că este conducerea Senatului ?).
Ce înseamnă procedură legislativă și cum iau naștere legile?
Procedura legislativă este chiar procesul prin care iau naștere legile.
Dar cine poate propune o lege? Ei bine, inițiativa legislativă, adică propunerea de lege, poate aparține senatorilor, deputaților, și după caz Guvernului sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Așadar, și cetățenii pot iniția legi, dar doar dacă se strâng o sută de mii de semnături! Sau peste o sută de mii.
Inițiativele legislative trec prin ambele Camere – Senat și Camera Deputaților, ambele le dezbat în comisii și în plen și le votează. Cum adică, veți întreba.
Adică: propunerea de lege este depusă la Biroul Permanent al unei camere (ordinea este și ea foarte bine stabilită și dacă vreți detalii, aveți Regulamentul, cu toate explicațiile începând cu articolul 92). Biroul Permanent trimite propunerea la comisia competentă (comisiile sunt pe domenii), comisia dezbate și votează propunerea (care este dezbătută și în alte comisii care au legătură cu domeniul), iar comisia principală face un raport. Propunerea ajunge apoi în plen (locul unde se întâlnesc în ședință toți senatorii), acolo unde este dezbătută și votată sau respinsă. Dacă este votată, pleacă la cealaltă Cameră sau la promulgare dacă Senatul este cameră decizională (adică ea dă votul final).
Procedura este mult mai complexă, pentru detalii, consultați Secțiunea 3 din Regulamentul Senatului.
Secțiunea se va îmbogăți continuu. Poți să ne trimiți și tu întrebări, dacă te preocupă ceva ce vrei să îți explicăm. Scrie-ne sau trimite-ne mesaj vocal pe senatjunior@senat.ro.
Câți copii sunt în România?
Sunt aproximativ 4 milioane de copii, adică persoane care nu au împlinit încă 18 ani. Dintre aceștia, aproape 3 milioane au vârstă școlară. Un pic peste jumătate din copiii României trăiesc la oraș (adică în mediul urban) și restul de mai puțin de jumătate locuiesc la țară (adică în mediul rural).
Când devin cetățean? Trebuie să fiu adult ca să fiu cetățean?
Ești cetățean de când te naști.
Cât despre cetățenia română, reține câteva lucruri: copiii care s-au născut în România, din părinți cetățeni români, sunt și ei cetățeni români. La fel și cei la care doar unul dintre părinti este român. Un copil care are ambii părinți români sau doar un părinte român este cetățean român, chiar dacă s-a născut în altă țară. La fel, copilul găsit pe teritoriul statului român este cetățean român, dacă niciunul dintre părinți nu este cunoscut.
De la ce vârstă am buletin de identitate?
La vârsta de 14 ani, obligatoriu, se eliberează prima carte de identitate. Dar se poate elibera carte de identitate simplă sau carte electronică de identitate oricând după naştere, la cererea părinților.
De la ce vârstă am drept de vot?
Ai dreptul să votezi începând cu vârsta de 18 ani.
Am drepturi, chiar dacă sunt copil?
Da, ai multe drepturi, începând cu dreptul la viață, continuând cu dreptul de a nu fi supus la rele tratamente, dreptul împotriva exploatării, dreptul la educație, la sănătate și chiar dreptul la joacă. Sunt numai câteva. Legea care guvernează drepturile copiilor în România este Legea nr 272 din 2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Iar la nivel mondial, acestea sunt prevăzute în Convenția Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului.
Senatul este același lucru cu Camera Deputaților?
Nu, Senatul este Camera superioară a Parlamentului. Parlamentul este alcătuit din Senat și Camera Deputaţilor, adică este bicameral (2 camere). Constituția, cea mai importantă lege a țării, spune clar: Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, care face legi, cu alte cuvinte. De aceea Parlamentul se mai numește și Legislativ, cuvânt care vine din limba latină: lex, legis = lege.
Ce este un senator?
Senatorul este persoana aleasă în Senat, care primește de la alegători mandatul de a-i reprezenta în Senat și a propune și vota legi în numele lor. Termenul „senator” vine din latină, unde senex = bătrân. Senatul era în Roma Antică „sfatul bătrânilor”. De altfel și la noi s-a păstrat acest sens: nu poți fi senator înainte de a împlini 33 de ani, spre deosebire de Camera Deputaților, unde poți candida începând cu vârsta de 23 de ani.
Vă reamintesc informația de la rubrica Știați că...?, din care ați aflat că un senator reprezintă 168.000 de locuitori (iar un deputat reprezintă 73.000 de locuitori).
Rețineți că nimeni nu poate fi senator și deputat, în același timp.
Câte legi sunt în România?
Acum, când tu citești aceste rânduri, în țara noastră sunt aplicabile în jur de 10.000 de acte normative, adică: legi, ordonanțe de guvern și ordonanțe de urgență.
Cum lucrează Senatul?
Senatul îşi desfăşoară activitatea în două sesiuni pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi durează până la sfârşitul lunii iunie. A doua începe în luna septembrie şi durează până la sfârşitul lunii decembrie. Între aceste sesiuni sunt vacanțe parlamentare, exact cum aveți voi la școală.
Se pot face și sesiuni extraordinare, adică în vacanța parlamentară, la cererea Preşedintelui României, a Biroului permanent ori a cel puţin o treime din numărul total al senatorilor.
Și, așa cum voi, la școală, aveți un regulament al clasei, și Senatul funcţionează după Regulamentul Senatului.
Dar, înainte de orice reguli stabilite intern, Senatul este organizat potrivit dispoziţiilor Constituţiei și ale Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.
Parlamentarii, adică senatorii și deputații, sunt reprezentanți aleși ai poporului român. Deputații și senatorii sunt în serviciul poporului.
REȚINEȚI: Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni simple. De asemenea, Senatul poate adopta mesaje, declaraţii, rezoluţii şi alte acte cu caracter politic.
Dar cum lucrează senatorii?
În timpul sesiunilor, lucrează în şedinţe în plen, în comisii, în grupuri parlamentare, în circumscripţiile electorale (adică acolo unde sunt cetățenii care i-au votat și pe care îi reprezintă) ori îndeplinesc alte activităţi dispuse de Biroul permanent (adică de conducerea Senatului).
Să știți că pot lucra la Senat și în vacanțele parlamentare, dacă au activitate ce nu poate fi amânată, și atunci se întâlnesc în: comisii permanente, speciale sau de anchetă, în grupuri parlamentare, în circumscripţiile electorale sau îndeplinesc alte sarcini hotărâte de BP (prescurtarea de la Biroul Permanent, despre care știți deja că este conducerea Senatului ?).
Ce înseamnă procedură legislativă și cum iau naștere legile?
Procedura legislativă este chiar procesul prin care iau naștere legile.
Dar cine poate propune o lege? Ei bine, inițiativa legislativă, adică propunerea de lege, poate aparține senatorilor, deputaților, și după caz Guvernului sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Așadar, și cetățenii pot iniția legi, dar doar dacă se strâng o sută de mii de semnături! Sau peste o sută de mii.
Inițiativele legislative trec prin ambele Camere – Senat și Camera Deputaților, ambele le dezbat în comisii și în plen și le votează. Cum adică, veți întreba.
Adică: propunerea de lege este depusă la Biroul Permanent al unei camere (ordinea este și ea foarte bine stabilită și dacă vreți detalii, aveți Regulamentul, cu toate explicațiile începând cu articolul 92). Biroul Permanent trimite propunerea la comisia competentă (comisiile sunt pe domenii), comisia dezbate și votează propunerea (care este dezbătută și în alte comisii care au legătură cu domeniul), iar comisia principală face un raport. Propunerea ajunge apoi în plen (locul unde se întâlnesc în ședință toți senatorii), acolo unde este dezbătută și votată sau respinsă. Dacă este votată, pleacă la cealaltă Cameră sau la promulgare dacă Senatul este cameră decizională (adică ea dă votul final).
Procedura este mult mai complexă, pentru detalii, consultați Secțiunea 3 din Regulamentul Senatului.